Izolarea clădirilor rezidențiale din Europa poate duce la scăderea cu 44% a combustibililor fosili
Îmbunătățirea izolației fiecărei clădiri rezidențiale existente în Uniunea Europeană ar contribui în mod semnificativ la securizarea energetică a spațiului UE și la atingerea obiectivelor UE pentru 2050 de a reduce cererea de energie pentru încălzirea spațiilor în clădiri cu 44% față de 2020, potrivit celui mai recent studiu.
Raportul Building Performance Institute Europe (BPIE), elaborat în parteneriat cu Knauf Insulation, prezintă modele de cercetare care dezvăluie modul în care s-ar economisii până la 777 TWh – echivalentul consumului de energie electrică al Germaniei și Spaniei combinate – obiective ce ar putea fi realizate prin intermediul unor renovari aprofundate ale clădirilor rezidențiale din UE.
David Ducarme, Chief Operating Officer și Director Adjunct al Grupului Knauf Insulation, spune: „Invazia Ucrainei a demonstrat fragilitatea sistemului energetic al Europei și a accelerat nevoia de a aborda îndrăzneț, cu perseverență și determinare schimbările recomandate de acest studiu.
„Prin simplă acțiune de a izola fiecare clădire rezidențiala din Europa putem reduce cererea de energie pentru încălzirea spațiului de locuit cu 44%. Acest raport demonstrează oportunitatea fantastică de care Europa trebuie să profite pentru a-și asigura independența energetică și pentru a aduce o contribuție semnificativă la impactul asupra sustenabilității climatice.”
„Studiul BPIE arată o cale clară de urmat”
Înainte de invazie, Rusia a furnizat mai mult de 40% din consumul total de gaze al UE, 27% din importurile de petrol și 46% din importurile de cărbune. În plus, clădirile sunt responsabile colectiv pentru 40% din consumul de energie al Europei și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Quentin Galland, directorul Afacerilor Publice și de Reglementare al Grupului Knauf Insulation, spune: „Knauf Insulation a militat în mod continuu pentru a pune eficiența energetică și renovarea clădirilor în centrul oricărei agende politice, dar acum imperativul de a acționa este mai mare decât oricând și acest raport demonstrează foarte clar, calea de urmat — trebuie să creștem rapid ratele de renovare pentru a izola toate clădirile rezidențiale până în 2050.
„Knauf Insulation susține pe deplin concluziile raportului de renovare a tuturor clădirilor, precum și inițiativa de a face reformarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) și a Standardelor minime de performanță energetică (MEPS) mai eficiente în ceea ce privește promovarea „renovării aprofundate”, care evidențiază economii semnificative și cuantificabile de energie în clădiri.”
Oliver Rapf, director executiv BPIE, spune: „Clădirile trebuie tratate ca o infrastructură vitală care contribuie la securitatea energetică a UE și la neutralitatea climatică. Renovarea aprofundată ar trebui să fie una dintre cele mai mari priorități ale UE în fața crizei energetice.
„Negocierile finale ale EPBD din lunile următoare ar trebui să definească renovarea aprofundată ca standard și să stabilească faptul că cerințele de renovare care respectă acest standard, sunt echitabile și susținute de un sprijin financiar atractiv pentru toți cei care au nevoie de el.”
„Fondurile publice trebuie să sprijine renovările aprofundate”
Este foarte cunoscut faptul că în Europa clădirile rezidențiale au foarte multe pierderi energetice, Comisia Europeană estimează că 75% dintre clădirile UE sunt ineficient energetic, iar mai puțin de 1% din clădiri sunt renovate în fiecare an.
Potrivit raportului, renovarea completă a clădirilor rezidențiale ar genera pentru o treime din statele membre ale UE economii de cel puțin 50% din consumul final de energie pentru încălzirea spațiilor, mai mult de jumătate dintre state obținând economii de cel puțin 45%.
Studiul concluzionează că revizuirea EPBD ar trebui să asigure că proiectele de renovare aprofundată sunt prioritare, în timp ce MPS ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea clădirilor cu cele mai slabe performanțe din Europa. Fondurile publice, fondurile din planurile de redresare și rezilientă precum și și schemele de subvenții, ar trebui să fie toate concepute pentru a sprijini renovările aprofundate ale clădirilor, eliminarea completă a combustibililor fosili.
Cum a fost efectuată cercetarea studiului BPIE?
Raportul examinează rezultatele a două scenarii de renovare până în anul 2050.
Un scenariu s-a concentrat pe impactul pe care la-ar avea renovarea completă a tuturor clădirilor rezidențiale din UE până în 2050.
Celălalt scenariu a examinat situația în care 2% din clădiri – rata prescrisă de Comisie – ar fi renovate în fiecare an până în 2050.
Conform celui de-al doilea scenariu s-a constatat că 30% din clădiri vor rămâne nerenovate până în 2050, daca se urmărește scenariul cu rata de renovare de sub 2% și un potential de economii finale de energie de 235 TWh - egală cu consumul de energie electrică al Australiei - ar fi risipit.
Conform primului scenariu, acela de renovare completă – care presupune că până în 2030 ratele de renovare ar trebui să se dubleze cu până la cel puțin 2%, apoi să ajungă la 3% până în 2035 și la 4% până în 2040 – pentru a realiza renovarea tuturor clădirilor rezidențiale până în 2050, rezultatul a fost un potențial de economisire a energiei de 777 TWh sau o reducere a cererii de energie pentru încălzirea spațiilor din clădirile rezidențiale de 44% (comparativ cu 2020).